Pomenirea mortilor: cand se face, randuieli bisericesti

Pomenirea mortilor: cand se face, randuieli bisericesti

Ce sunt parastasele?

In religia ortodoxa moartea reprezinta despartirea sufletului de trup, iar trupul ajunge in pamant si putrezeste iar sufletul la Dumnezeu – „Si se va intoarce tarana in pamant, de unde s-a luat, si duhul se va intoarce la Dumnezeu, la Cel ce l-a dat pe el„. Nemurirea sufletului determina aparitia preocuparilor pentru starea celor adormiti, chiar daca aceasta stare este necunoscuta celor inca in viata. De aceea parastasele sau pomenirea mortilor sau praznicele mortilor sunt jertfe care se aduc pentru cei trecuti in lumea de dincolo in speranta ca Dumnezeu va ierta pacatele facute in timpul vietii de persoana decedata.

Cuvantul parastas provine din limba greaca si semnifica mijlocirea, a tine locul cuiva, adica noi, cei vii mijlocim pe cel mort la Dumnezeu pentru iertarea pacatelor prin ritualurile de pomenire si rugaciunile noastre.

Cand se face pomenirea mortilor – soroacele

Pomeniea mortilor in religia ortodoxa se face la termene precise, specificate de randuielile bisericesti, in anumite zile numarate din momentul mortii, numite soroace, astfel:

  • la 3 zile, sau ziua ingroparii, jertfa in numele lui Dumnezeu (Tatal, Fiul si Sfantul Duh);
  • la 9 zile in numele Sfintei Treimi, de 3 ori cate 3 si in amintirea momentului mortii lui Iisus pe cruce: ceasul 9;
  • la sase saptamani sau patruzeci de zile in amintirea Inaltarii la Cer;
  • la 3 luni, 6 luni, 9 luni si un an;
  • din an in an pana la 7 ani pentru cele 7 zile ale Creatiei.

Pe langa pomenirea individuala Biserica a mai stabilit si zile de pomenire generala: sambata dinaintea lasatului sec de carne – Mosii de iarna, sambata dinaintea pogorarii Duhului Sfant – Mosii de vara, intre 26 octombrie si 8 noiembrie – Mosii de toamna, ziua de 6 august, Pastele Blajinilor (luni si marti dupa Duminica Tomii), Joia Inaltarii si ziua hramului bisericii.

Ce trebuie facut la pomenirea mortilor?

La pomenirea mortilor este necesara coliva – semnifica pe cel mort, lumanare – semnifica credinta celui adormit, vin rosu – semnifica viata, colacul mare, rotund – semnifica credinta in viata vesnica, cercul nu are nici inceput, nici sfarsit, prescura in 3 colturi – credinta in Sfanta Treime si prescura in 4 colturi – credinta in Biserica, Una singura extinsa in 4 puncte cardinale.

Pomenirea se face in Biserica, la mormant (la cap) si acasa pentru mancare si daruri. Foarte importanta este pomenirea celui decedat la Proscomidie in Sfanta Liturghie, fiind necesare o sticluta de vin, ulei, pomelnic si lumanare aprinsa.

Pomenirea dupa inmormantare

Dupa inmormantare sunt chemate la masa persoanele care au participat la slujba, rude, cunoscuti, cei care au ajutat, preoti, dascalii. Persoanele care vin de la inmormantare sunt asteptate de catre familia decedatului cu apa pentru spalat pe maini. Daca inmormantarea a avut loc in zi de post atunci si mancarea trebuie sa fie de post, pastrand astfel randuiala Bisericii. Dupa slujba si binecuvantarea bucatelor cei prezenti sunt datori moral sa aiba o atitudine cuviincioasa, in concordanta cu momentul.

slujba pomenire morti la catedrala patriarhala

Pomenirile de dupa inmormantare

Pentru ca viata omului nu se termina la moartea trupului, ci continua crestinii se ocupa de pomenirea lor, a numelui lor la soroacele de pomenire enumerate mai sus. Este recomandat a se discuta cu preotul inainte de efectuarea pregatirilor pentru ca nu se pot face in orice zi a saptamanii, ci doar martea, joia si sambata.

Pomenirile se vor face legat de slujba Sfintei Liturghii, iar daca nu este posibil de fiecare data ar trebui macar la pomenirea de 40 de zile si la cele de un an si sapte ani. Pentru cei care au decedat dupa Pasti rudele vor aduce anul urmator la biserica, in fiecare din sambetele Postului mareprescuri (capete), coliva si vin, adica vor „purta capetele” iar preotul va tine slujba parasatasului. In cazul in care in aceeasi zi sunt mai multi raposati ce trebuie pomeniti, slujba se va face in comun, caracterul colectiv al rugaciunii facand-o mai puternica.

Nu se fac parastase in aceste zile si perioade:

  • duminicile, pentru ca Duminica, ziua Invierii este zi de bucurie, nu de comemorare
  • intre Nasterea si Botezul Domnului
  • de la lasatul secului de carne pana la sambata intai din Postul Mare
  • din sambatat Floriilor pana in duminica Tomii
  • la praznicele imparatesti sau sarbatorile mari
  • in zilele de rand (luni, marti, miercuri, joi, vineri) din timpul Postului Mare

Shares